linistea ghemului de ata (sau rosu poem de dragoste)

dragostea noastra cea mare si-a luat lumea in cap
ne-a lasat un bilet de adio pe dulapul din bucatarie
si-a imprastiat miresmele printre plantele ornamentale
si s-a aruncat in gol, de la etajul sapte

cat de disperata trebuie sa fi fost dragostea noastra!


acum stam amandoi in camera cu riduri si tample ridicate. Imi spui, ca de obicei, ca nu s-a intamplat nimic, ca eu cu ideile mele...blabla..

ma iei ca pe o sticla goala in palme
privesti prin mine orasul cu genele lui din carton, femeile excentrice, ghizii turistici, copiii tipand
atunci ai vrea sa fiu o sticla cu vin rosu, sec..

iti dai seama cat de complicati suntem
pana si dragostea noastra ne-a parasit

lasandu-ne sa infasuram ghemul de ata rosu

in liniste...