cine a stins lumina?

Cand am plecat cineva a stins lumina. in urma mea scarile devenisera imperceptibile- un pian imens, dezacordat. Le-am coborat grabita fara sa imi privesc pasii, usile, zidurile crapate din care rasuna acea muzica haotica, acel tiuit grotesc, continuu.
receptorul atarna langa birou, ca un arc. Sangele se coagulase in undele sale subtiri lasandu-si fluiditatea la celalalt capat al firului, in singuratate. Linistea dintre „1” si „2” era o eterna neintelegere.

am pierdut doua ore descriind o incoerenta nebuna.

imi lipseste motivatia. un scop al scrierii.